HTTP/:;Irinamateias.ro

22.09.2009

O pagina orecare, de traire...

Pagina din cartea nepublicata a prietenei mele, pe care o postez. Cu acordul ei...

"M-a invitat tipa înăuntru, în camera ei, şi eu am început bombardamentul cu întrebări iscoditoare:
-Unde vă sunt părinţii?
-Sunt plecaţi la ţară, unde şi locuiesc, a răspuns ea ingenuă. Ei vin mai rar pe-aici, iar eu stau singură, doar cu fetiţa, a răspuns ,,arătarea''. Din acele prime cuvinte, a început să se contureze în mintea, şi, mai ales, în sufletul meu, imaginea trio-ului conjugal în care trăiam. Dar am fost foarte calmă, deşi doar în aparenţă, şi mi-am continuat investigaţia ad-hoc.
Am întrebat ce este cu fetiţa, o copilă de vreo 12 ani, cu un handicap motoriu, unde este tatăl ei, ş.a. m.d. Cât de mult doream să-mi răspundă pozitiv la ultima întrebare ! Dar nu, realitatea era dură pentru mine! Tipa divorţase la naşterea fetiţei, fiindcă soţul fusese o "canalie", după spusele ei. Şi… soţul meu se găsea în casa ei, pe post de mare zugrav! Vă cam imaginaţi cum stăteau treburile, nu este aşa?
Am mai trăncănit noi, de una de alta, şi, până la urmă, chiar mi-a devenit simpatică, dorind să intru şi eu în marea lor familie, dacă soţul meu se simţea aşa de bine printre ai săi.
Sfântă Naivitate şi Josnică Perversitate! "

Niciun comentariu: